Cabinet Individual de Psihologie - psiholog dr. Armand VELEANOVICI

   autorizat de Colegiul Psihologilor din România sub nr. 10 B 0103 / 2006

   Bucureşti, Calea Grivitei 107-109, tel: 0722 427352, e-mail: psiconsulting@gmail.com

 

 

Grup experiential de optimizare
a comportamentului copiilor străzii

Autori:

psiholog MA. drd. Armand Veleanovici, psiholog MA. Cristina Marin

Lucrare prezentată la Conferinţa Internaţională de Psihologie, Bucureşti, 2006

     Studiul a fost realizat in perioada aprilie – iulie 2006 si a urmărit surprinderea profilului psihologic al copiilor străzii, in vederea derulării unui program psihoterapeutic de optimizare psihocomportamentală, cu centrare pe scăderea agresivităţii acestora.

     Metodologie

   Subiecţii studiului au fost 42 de copii ai străzii integraţi în adăpostul de zi şi de noapte „Dănilă Prepeleac” din Bucureşti, având vârste cuprinse intre 7 şi 17 ani, dintre care 31 de băieţi şi 11 fete.

   Cunoaşterea subiecţilor s-a realizat prin observaţie, convorbire si anamneza, pe baza fisei de evaluare intocmita in cazul fiecarui copil.

   Evidentierea personalităţii  în formare a copilului şi a problemelor sale emoţionale, a traumelor pe care le-a suferit, a nivelului de anxietate si agresivitate s-a realizat prin utilizarea tehnicilor proiective:  testul arborelui  (DAT), testul persoanei (DAP), testul familiei (DAF), testul de diagnostic pulsional Szondi.

   Ipoteza de la care am pornit a fost aceea ca personalitatea copiilor străzii prezintă intr-o mare masura carente emotionale, un comportament impulsiv si agresiv, slaba capacitate de constientizare si verbalizare, trasaturi care pot fi ameliorate prin psihoterapie.

     Prezentare si interpretarea rezultatelor

   Prin aplicarea testului DAT am surprins urmatoarele aspecte:

   În majoritatea cazurilor, forma grafică este fragilă, superficială, destinsă, vagă, traducând o slăbiciune a eului, dificultăţi de adaptare, rezervă, nesiguranţă, instabilitate, anxietate, neîncredere în sine.

   Rareori mărimea arborelui este echilibrată, acesta apărând ori supradimensionat (extraversie, orgoliu, nevoia de a domina, lipsă de interes pentru relaţiile interpersonale), ori subdimensionat (imaturitate psihică, introversie, complexe de inferioritate).

   Trunchiul este întotdeauna prezent (separare eu-lume), fiind desenat în majoritatea cazurilor din două linii paralele (dificultate de adaptare, îndărătnicie, mărginire, emfază, rigiditate), cu bază tubulară (ancorare în prezent, rigiditate adaptativă). În unele cazuri apar scorburi, cuiburi, sau ramuri tăiate, ce denotă traumatisme, şocuri afective.

   Coroana este formată din ramuri structurate, în unele cazuri necircumscrise (nonconformism, superficialitate, lipsa capacităţii de finalizare), în altele circumscrise (timiditate, reţinere, impresionabilitate). Uneori, ramurile sunt puternic ramificate, abundente (agresivitate, educare dificilă, închidere în sine).

   Frunzele sunt absente în multe cazuri (vitalitate redusă, tendinţe depresive, apatie). Fructele şi florile sunt rareori prezente. Uneori apar fructe şi frunze căzând (izolare, detaşare, abandonare, depresie).

   Aplicarea testului DAP a relevat urmatoarele:

   În multe cazuri in figurile desenate apare tendinta subiectilor de identificare cu persoane mult mai mici ca varsta sau mult mai mari, ceea ce denota nevoia puternica de tip parental, mai ales matern, datorita carentelor afective.

   De asemenea, omisiunea mainilor sau prezenta degetelor sub forma de gheare, denota slaba capacitate de relationare sau relationare defectuoasa, de pe pozitii de confruntare, agresivitate.

   În multe desene apare lipsa de autonomie a subiectilor asociata cu dependenta emotionala.

   Analiza desenelor obtinute in urma aplicarii testului DAF au fost observate urmatoarele:

   În general desenele subiecţilor sunt de dimensiuni mici, ceea ce denotă anxietate, timiditate, depresie, retragere. Alte desene sunt de dimensiuni mari, exagerate (impulsivitate, scăderea toleranţei la frustrare).

   În multe din desenele copiilor ce fac parte din familii care nu le oferă securitate, afectivitate, aceştia apar izolaţi de grupul familial, uneori refuză sau omit să se deseneze. Distanţa faţă de un membru al familiei sau faţă de întreg grupul familial exprimă ostilitate sau apărare. Alteori desenul lasă o impresie generală de fericire irealistă, personajele având aproximativ aceeaşi dimensiune, aceeaşi aparenţă, acelaşi surâs nediferenţiat.

   Exprimarea problemelor familiale ale copiilor ce au trăit experienţe traumatizante se realizează prin omisiunea de membri ai familiei, prin separarea unuia sau a mai multor membri de restul familiei, uneori printr-un obstacol interpus între subiect şi personajul respectiv, ceea ce indică un afect de respingere faţă de respectiva persoană.

   Testul de diagnostic pulsional Szondi sugereaza urmatoarele interpretari:

   Subiectii prezinta intr-o mare masura o suprainvestire a nevoii de tandrete, senzualitate si erotism orientata spre un obiect concret, care se manifestata printr-o adevarata „foame afectiva” a acestor copii.

   Agresivitate acestor copii este ambivalenta, manifestandu-se spre exterior, dar si, in unele cazuri, prin automutilare, tipice fiind leziunile pe antebrate.

   Cenzura etica este slaba, remarcandu-se acumulare de afecte dure (furie, ostilitate, gelozie, afecte revendicative), care pot exprima violent in conduita. Apare tendinta de a-si ascunde emotiile, manifestata printr-o anumita duplicitate, printr-o masca pe care subiectul o pune fata de ceilalti si prin conduite oportuniste sau simulante.

   Subiectii manifesta tendinta de a-si nega si reprima trebuintele, de unde rezulta o stare de inhibitie si negativism critic, autodistructiv. Alteori, apare un conflict in mecanismele de control al exprimarii afectelor, exprimat subiectiv printr-o stare de angoasa, sentiment de nesiguranta, panica si agitatie interioara, provenita din continua nesiguranta si instabilitate a vietii lor.

   Copiii au incapacitatea de a-si constientiza propriile trebuinte si probleme, resimtindu-le sub forma unei tensiuni difuze, iritante, fara a le mentaliza si verbaliza, manifestandu-le sub forma unor comportamente primitive, apeland la mecanisme de aparare de tipul proiectiei.

   Relationarea cu obiectele lumii externe este dominata de cautarea avida si dezorganizata de noi si noi obiecte concrete de interes, pe care sa le investeasca, fara a exista nevoia de a se fixa, de a cola la un anumit obiect, fiind mereu schimbate intr-o cautare continua.

   Se evidentiaza o frustrare a trebuintelor orale, asociata cu un sentiment de singuratate, tristete si frecvente stari depresive.

   În concluzie, se reliefeaza un profil psihologic marcat de o slaba capacitate de constientizare si verbalizare, imagine de sine deficitara, carente afective, dificultati de contact social si deteriorarea relatiilor cu ceilalti, acumulare de afecte dure, asociate cu lipsa cenzurii etice, generand comportamente predominant „masculine”, agresive.

   Desfasurarea programului terapeutic

   Din lotul de 42 copii au fost selectati 8, care prezentau un comportament agresiv si dificultati de relationare si integrare. Optiunea pentru un numar mic de subiecti a fost determinata de consideratia ca un grup mai mare ar fi dificil de organizat si stapanit. Copiii apartineau grupei de varsta 8 – 14 ani, dintre care 6 baieti si 2 fete.

   Au avut loc 8 intalniri de grup saptamanale, de 60 minute, care s-au desfasurat in sala de activitati a Adapostului de zi si noapte „Danila Prepeleac”.

   S-a lucrat intr-o echipa formata de doi consilieri, de sexe diferite, ceea ce asigura o eficienta crescuta a activitatii de optimizare personala si faciliteaza proiectiile parentale, permitand lucrul asupra problemelor emotionale determinate de interactiunile deficitare parental-filiale.

   Obiectivele generale au fost scaderea agresivitatii, cresterea capacitatilor de relationare si integrare sociala; constientizarea si valorizarea de sine; exprimarea nevoilor pe fondul crearii unui mediu care sa ofere suport afectiv.

   Primele doua sesiuni au avut drept scop deblocarea si motivarea copiilor pentru experienta de grup, precum si crearea unui climat securizant prin asigurarea cunoasterii si intercunoasterii. S-au lucrat urmatoarele exercitii:

  • „Exercitiul numelui” – prin joc, s-a realizat detensionarea, eliminarea inhibitiilor si familiarizarea cu ceilalti.
  • „Salutul” – experimentarea diferitelor forme de salut intre copii, a dus la relationarea stransa cu ceilalti, constientizarea propriilor trairi, observarea reactiilor celorlalti, exersarea capacitatilor cognitiv-comunicationale empatice.
  • „Reporterul” - incercand sa afle informatii unii despre altii, copiii au creat un climat securizant si deschis, constatand ca sunt acceptati de catre grup in mod neconditionat, acest lucru generand cresterea increderii in fortele proprii si a imaginii de sine.
  • In urmatoarele cinci sesiuni s-au utilizat tehnici centrate pe exprimarea „aici si acum” a trairilor, emotiilor si sentimentelor, pe descoperirea unor noi modalitati de raspuns prin observarea celorlalti. S-au lucrat urmatoarele exercitii:
  • „Dans” – terapia prin dans si miscare a dat prilejul copiilor de a se misca si dansa liber, realizand comunicarea senzoriala, descarcarea tensiunilor, reenergizarea organismului, stimularea expresivitatii corporale si armonizarea miscarile lor si ale partenerului.
  • „Ariciul” – jocul de rol a facilitat exersarea empatiei, copii reusind sa identifice trairile partenerului si sa vina in intampinarea lor in mod adecvat. Totodata, si-au constientizat propriile trairi afective si reactii comportamentale in situatiile provocative.
  • „Confruntarea cu o situatie dificila” – prin punerea intr-o situatie frustranta, determinata de excluderea din grup, copii au proiectat propriul mod de a actiona – stari afectiv-motivationale, trasaturi caracteriale, iar prin constientizarea propriilor comportamente, apare un proces de evaluare, de invatare si descoperire de noi modalitati de actiune.
  • „Controlul furiei” – pe baza unei povesti spuse de terapeut, prin jocul de rol, copiii reusesc recunoasterea formelor de manifestare a furiei – verbala, fizica – si descoperirea cauzelor furiei si agresivitatii. In urma discutiilor pe marginea povestii dramatizate, copiii invata abordarea adecvata a furiei si agresivitatii si propun manifestari comportamentale non-agresive.
  • „Conflictul” – copiii pusi intr-o situatie conflictuala, au invatat sa gaseasca solutii alternative adecvate, pe care le-au exersat prin joc de rol.
  • „Cursa cu obstacole” – a pus copii in situatia de a-si utiliza resursele interne pentru a face fata obstacolelor externe. Au fost constientizate diferite strategii si metode de actiune a copiilor cand se confrunta cu obstacolul. In acelasi timp, exercitiul le-a permis invatarea directa si indirecta din propriile actiuni si reflectii, precum si din observarea manifestarilor celorlalti.
  • „Revolta copiilor” - copiii au dramatizat o poveste prin care cer directorului adapostului o audienta pentru a-si spune nemultumirile, fiecare asumandu-si un rol. Terapeutul a stimulat comportamentele cooperante si a descurajat comportamentele agresive.

     Ultima sesiune a avut in vederea intarirea resurselor descoperite pe durata desfasurarii programului terapeutic si validarea rezultatelor obtinute pe lotul de copii selectat.

   „Cutia magica” – copiii au avut posibilitatea de a lua dintr-o cutie magica orice calitate pe care si-o doresc si de care au nevoie. De asemenea, fiecare copil a avut posibilitatea de a depune in cutia magica orice trasatura pe care considera ca o are si de care vrea sa scape. Copiii au fost pusi in situatia de a-si imagina si verbaliza ce simte si ce gandeste o persoana care a primit tot ce si-a dorit si a aruncat tot ce era rau si de prisos. S-a creat o stare generalizata de optimism, de aspiratii spre o existenta mai buna, benefica gratificarii propriei persoane.

   Validarea rezultatelor s-a facut prin realizarea, la inceputul si sfarsitul programului terapeutic, a doua desene de grup reprezentand „afisul grupului”. Este vorba despre un desen realizat de catre toti copii care contribuie la realizarea desenului colectiv cu tema „grupul nostru”. Terapeutul descurajeaza orice interventie critica sau acuzatoare, incurajand cooperarea si intrajutorarea.

   Analiza comparativa a celor doua desene este relevanta pentru confirmarea efectelor pozitive pe care programul psihoterapeutic de tip experiential l-a avut asupra copiilor. Aparitia unui numar mai mare de elemente in al doilea desen fata de primul, demonstreaza dezvoltarea resurselor creative ale copiilor, ca rezultat al cooperarii si al unei bune relationari intre membrii grupului. Numarul mare de desene intrepatrunse ne arata cresterea capacitatii copiilor de a realiza contacte umane ce le vor permite o mai buna integrare sociala (toleranta, deschidere, flexibilitate). Este semnificativa in cel de al doilea desen reducerea numarului elementelor cu tematica agresiva.

   Din analiza comparativa a fiselor de observatie a comportamentului copiilor, realizate saptamanal de catre instructorii de educatie, s-a observat reducerea relatiilor disfunctionale implicand agresivitate si violenta, o mai buna relationare si comunicare (prin initierea contactelor verbale si nonverbale, oferirea si primirea de ajutor, comunicare expresiva), empatie, autocunoastere si asertivitate.

   Concluzii

   Grupul de optimizare psihocomportamentala bazat pe metode apartinand psihoterapiei experientiale si-a dovedit eficienta in ceea ce priveste scaderea agresivitatii, imbunatatirea starii afective prin crearea unui mediu securizant, cresterea capacitatii de autocunoastere si verbalizare a nevoilor afective si relationale.

În acest site găsiţi informaţii despre: Cabinetul de psihologie - psihoterapie psiholog dr. Armand Veleanovici, servicii de psihologie clinică, psihologia muncii şi industrial-organizationala, psihoterapie, consiliere psihologică, psihodiagnostic, evaluare, expertiza, avizare. Teste psihologice clinice, de aptitudini, proiective. Pproducatori de teste: Cognitrom, RTS, Test Central, RQ plus. Dictionar de psihologie englez-român, roman-englez. Ttulburări psihice ale copilului, adolescentului şi adultului: de dezvoltare, de personalitate, anxioase, psihotice, sexuale, ale somnului, alimentare, afective, disociative, somatoforme, ale controlului impulsului, anxietate, depresie, stres posttraumatic,. Legislaţie privind profesia de psiholog, legea psihologului, norme metodologice, cod deontologic, ghid de bune practici în activitatea de psihologie clinică, alte documente emise de Colegiul Psihologilor. Carţi: editurile Trei, Polirom, Elena Francisc, Fundatia Generatia. Informatii despre cursuri, practica de specialitate. Rresurse de psihologie, articole: Sindromul alienarii parentale - forma de abuz emotional, Impactul divortului asupra copiilor, Grup experiential de dezvoltare si optimizare psiho comportamentala, Forme de psihoterapie, Evaluarea psihologica a copilului abuzat sau neglijat, evaluare custodie, workshopuri, supervizare, practica studenti amsteranzi

 

 

 

 

Google